Cine trebuie să transmită o notificare și ce poate conține aceasta?

Notificarea unei substanțe în Inventarul clasificării și etichetării (C&E) trebuie efectuată în termen de o lună de la introducerea pe piață, iar dumneavoastră:

  • Produceţi substanţa, iar aceasta face obiectul înregistrării în temeiul Regulamentului REACH; sau
  • Importaţi substanţa, iar aceasta face obiectul înregistrării în temeiul Regulamentului REACH; sau
  • Produceţi sau importaţi substanţa, iar aceasta este clasificată ca periculoasă, indiferent de cantitate; sau
  • Importaţi un amestec care conţine substanţa care este clasificată ca periculoasă şi este prezentă în concentraţii care depăşesc concentraţia limită, ceea ce are ca rezultat clasificarea amestecului ca periculos în conformitate cu Regulamentul CLP; sau
  • Importaţi un articol care conţine substanţe care fac obiectul înregistrării în temeiul articolului 7 din Regulamentul REACH.

 

Reprezentantul unic sau importatorul – cine trebuie să notifice?

Reprezentanţii unici trebuie să prezinte informaţiile necesare pentru notificarea la Inventar ca parte a unui dosar de înregistrare conform REACH. În cazul în care este necesară o notificare separată la Inventar, în mod normal, importatorul (importatorii) din UE trebuie să transmită notificarea.

 
Dacă unii operatori din afara UE, din motive de confidenţialitate, nu doresc să dezvăluie compoziţia substanţelor sau a amestecurilor lor importatorilor din UE, ei pot desemna unul dintre importatori să notifice în numele celorlalţi importatori (notificarea ca grup). 
 
Alternativ, un terţ care nu este el însuşi producător sau importator (de exemplu, un reprezentant unic care a fost deja desemnat în scopul înregistrării în temeiul REACH) poate transmite o notificare de grup în numele importatorilor din UE. Acest terţ poate transmite notificarea, dar nu poate prelua obligaţiile importatorilor care fac parte din grup. Dacă se utilizează această opţiune, entitatea care transmite notificarea trebuie să poată dovedi că a fost mandatată să acţioneze în interesul şi în numele producătorilor/importatorilor care fac parte din grup şi că producătorii/importatorii recunosc faptul că le revine în exclusivitate şi în întregime responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor pe care le au în ceea ce priveşte notificarea.
 
Ar putea fi necesar ca documentaţia privind crearea acestui grup de producători şi importatori, împreună cu datele şi informaţiile aflate la baza clasificării şi etichetării să fie puse la dispoziţia autorităţilor competente şi a autorităţilor relevante de punere în aplicare.
 

 

Ce ar trebui să fac în primul rând?

În primul rând, trebuie să citiţi Ghidul practic 7: Cum se notifică substanţele pentru Inventarul de clasificare şi etichetare (a se vedea mai jos) care vă ajută să identificaţi dacă sunteţi obligat să notificaţi substanţa dumneavoastră la Inventarul C&E. Ghidul vă va oferi, de asemenea, o introducere cu privire la modul în care se efectuează notificarea în practică. De asemenea, puteţi citi mai multe cu privire la cerinţele referitoare la informaţii şi instrumentele de notificare accesând link-urile de mai jos sau aflate în banda laterală.

 

What should the notification include?

Fiecare notificare trebuie să includă:

  • Numele şi datele de contact ale notificatorului;
  • Identitatea substanţei, inclusiv denumirea şi alţi identificatori, informaţii referitoare la formula moleculară şi structurală, formula, natura şi cantitatea de aditivi;
  • Clasificarea substanţei în conformitate cu criteriile CLP;
  • Motivul pentru indicaţia „nicio clasificare" în cazul în care substanţa este clasificată în unele, dar nu în toate clasele de pericol sau pentru care există diferenţieri în ceea ce priveşte această indicaţie, dacă aceasta se datorează
    • lipsei datelor,,
    • datelor neconcludente sau
    • unor date care sunt concludente în sensul lipsei clasificării;
  • Limitele specifice ale concentraţiei sau ale factorilor M, dacă sunt relevante, inclusiv o justificare pentru stabilirea acestora; şi
  • Elemente ale etichetei, inclusiv pictograme care reprezintă pericolele, cuvintele de avertizare, frazele de pericol şi frazele de pericol suplimentare.

 

Confidenţialitatea denumirilor IUPAC

În anumite condiţii, societăţile pot păstra confidenţialitatea denumirii IUPAC a unei substanţe atunci când o notifică la Inventarul C&E. Denumirea IUPAC poate fi considerată confidenţială şi, prin urmare, nu mai este publicată în Inventarul C&E în cazul următoarelor substanţe:

  • substanţele care nu beneficiază de un regim tranzitoriu (neetapizate);
  • substanţele utilizate exclusiv în următoarele scopuri:
    • ca intermediari;
    • în cercetare şi dezvoltare ştiinţifică;
    • în cercetare şi dezvoltare orientate spre produs şi proces.

Pentru a păstra confidenţialitatea denumirii IUPAC, societăţile trebuie să includă în dosarul lor IUCLID:

  1. O justificare care să includă o dovadă clară a faptului că substanţa este o substanţă neetapizată, o substanţă utilizată ca intermediar, în cercetare şi dezvoltare ştiinţifică sau în cercetare şi dezvoltare orientate spre produs şi proces.
  2. O denumire alternativă pentru diseminare de către ECHA.

IUCLID 5 este singurul instrument care poate fi folosit pentru a seta astfel de semnalizatoare de confidenţialitate, iar modul în care se face acest lucru este explicat în Manualul pentru transmiterea datelor partea 12.

Nu se percepe nicio redevenţă pentru semnalizatoarele de confidenţialitate din notificarea C&E.

Denumirea alternativă furnizată în notificarea C&E pentru diseminare nu poate fi folosită automat în alte scopuri. Este nevoie de o cerere corespunzătoare pentru a utiliza o denumire alternativă pentru o substanţă în amestec în fişa cu date de securitate sau pe o etichetă.